august 2012

doamna ileana de la pensiunea la care a înnoptat Blondi, recomandă următoarea variantă de drum: săpînța, sighetu marmației – cu eventuală vizită la memorialul victimelor comunismului și al rezistenței – vizită pe care Blondi o sare, bîrsana – cu propunere de vizită a mănăstirii cu același nume, săcel, năsăud, bistrița, reghin, tîrgu mureș.

cu escală la brașov.

plecarea se execută pe o vreme destul de mohorîtă și răcoroasă. se părăsește cimitirul vesel și așterne-te drumului, Blondi (complement circumstanțial de loc în dativ ;)). la ia de maramureș a renunțat, dar se  desfată cu imaginea doamnelor și domnișoarelor costumate tradițional. de care s-a amintit deja în articolul anterior.

drumul e frumos din punct de vedere al peisajelor, dar destul de prost ca și stare a asfaltului și mai începe și ploaia. Blondi e același mic roboțel cocoțat cu greu pe motor, dată fiind multitudinea de haine pe care le poartă. nu se vizitează mănăstirea de la bîrsana, deși se aruncă priviri în direcția turlei țuguiate și semețe a mănăstirii cocoțate pe un deal.

aglomerație multă. tocmai se termină slujba de sfîntă mărie. poliție care face ordine. motorul în viteza intîi.

după vreun sfert de oră se iese din aglomerație și se continuă drumul. plouă. nu tare, dar conștiincios. se merge moderat spre (foarte) încet.

încetează ploaia, în timp ce se iese din maramureș și se intră în județul bistrița năsăud. drumurile sînt în continuare precar asfaltate. de la bistrița către reghin începe aroganța celor o mie de semafoare. e o hiperbolă, desigur, nu au cum să fie chiar o mie de semafoare, cert este însă că drumul e în construcție pînă în apropiere de tîrgu mureș.

se parcurg – cu o singură pauză de alimentare – 200 de km în patru ore și jumătate, pe motor fiind. uf. no comment….

popas la mureș. Blondi nu mai vrea condus de motor. i-a ajuns. o dor degetele și articulațiile de la mîna stîngă din cauza ambreiajului și de la cea dreaptă, de la maneta de accelerație. îi e și foarte cald, pentru că, între timp, ploaia s-a oprit și a ieșit soarele. îi e și foarte foame, iar pe marginea drumului nu s-a ivit nicio pensiune… doamna ileana a fost amabilă, dar varianta clasică: baia mare-dej-cluj napoca ar fi fost mult mai bună. în fine, ți-ai dorit motociclism, taci, Blondi și condu-ți motorul!

după popasul revigorant de la mureș unde se consumă o supă gulaș absolut delicioasă la un restaurant de pe strada morii, îi revine sarcina de a parcurge distanța între mureș și brașov pe un drum arhicunoscut, cu un asfalt numai bun de mers pe el.

și începe dansul curbelor, al accelerării, al senzației de a te apropia de pămînt în timp ce plutești undeva în văzduh, viteză, adrenalină, pasiune. probabil calvarul semafoarelor a avut rolul de a accentua plăcerea pe care o simte acum. dispar oboseala, disconfortul și bombănitul. rămîne plăcerea autentică a mersului pe două roți, care face ca cei 200 de km de ploaie, gropi și hurducături să nu mai aibă nicio importanță.

brașovul se ivește în noapte și ei îi rămîne să despacheteze, să spele repede vreo două mașini de rufe și să plece la constanța la nuntă de bikeri.

Blondi_Wolf_maramures

pe mîine.

2 thoughts on “Blondi Wolf în vara aroganțelor 11 (sau gata cu maramu)”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *