cu Blondi Wolf în Delta Dunării

Brașov-Pitești-București-A2-Slobozia-Hîrșova-Tulcea

drum parcurs pe motor. de amintit mersul absolut liniștit și inconfundabil de pe centura … aerisită a Bucureștiului… a fost așa de frumos să parcurg cei 38 de km de centură, încît, atunci cînd m-am văzut pe autostradă – deși mie nu îmi place mersul cu motorul pe autostradă pentru că îl găsesc plictisitor tare – mi-au dat lacrimile de fericire.

o pală de vînt ca o palmă zdravănă care m-a făcut să pierd pentru o secundă traiectoria motorului.

sosire în Tulcea, de unde ne îndreptăm către ponton, pentru a vedea dacă a ajuns rapida Diana. ajunge și ne urcăm în ea. avem rezervări făcute telefonic cu o zi înainte. rămîne să plătim.

bilet_rapida_diana (1)

50 de lei de căciulă. călătoria pînă la Sulina se face într-o oră și jumătate. ajungem la destinație. ne cazăm la Pescărușul Albastru de pe strada Păcii. ce mai e prin Sulina:

– au apărut taxiuri, nu maxi-taxiurile care fac drumul pînă la plajă și pe care le știu de cînd am fost prima dată în Sulina, acum 10 ani. biletul la maxi-taxi 1,5 ron de persoană. taxiurile care gonesc din oraș spre plajă. km=2,5 ron. un drum la plajă=9 lei. da unde ne grăbim, doamne? unde ne grăbim așa?

– bărcile au motoare din ce în ce mai puternice, care te duc ca vîntul și ca gîndul. Delta devine cumva brusc foarte mică. (eu mă trezesc că sînt totalmente nostalgică la gîndul călătoriilor domoale, făcute cu un motor mic…)

– au rămas pelicanii, nuferii galbeni și albi, plaurii plutitori și apusul

apus_sulina

– a rămas Pădurea Letea (era și cazul)

– a rămas plaja cu pontonul care acum vreo 10 ani era foarte aproape de mare

terase_sulina

– a rămas borșul de pește și mujdeiul

prinz_Letea

– a rămas farul și vărsarea Dunării cuminte în mare

după 4 zile petrecute acolo, pentru că lui Blondi Wolf îi șade bine pe cele două roți, am părăsit barca, plaurii și canalele și ne-am urcat în rapidă…

pe drum mi-a venit în cap un motto din Mihail Drumeș (Elevul Dima dintr-a șaptea) – de ce calci pe amintiri?

4 thoughts on “cu Blondi Wolf în Delta Dunării”

  1. Frumoase amintiri 🙂 mai ales cele cu aroma de peste, mi-aduc si eu aminte de Dunare, de barcute, de o groapa pe care am sapat-o ptr a salva alimentele cand pe afara erau doar 41 de grade :), tir la pepenii, sticlele de plastic care pluteau pe dunare.Si cea mai tare e ” elevul Dima dintr-a VII-a 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *