e limpede că ne mai și frîngem inimile din cînd în cînd. o inimă frîntă e semnul că am încercat și că, din anumite motive nu a fost să fie sau s-a terminat. ideea e că nu trebuie să rămînem așa frînți o veșnicie. cum spunea cineva zilele acestea: depinde din ce unghi privești. din ce unghi să privești, cîtă vreme pămîntul e rotund? așadar, ne frîngem, ne încovoiem sub formă de unghiuri din ce în ce mai mici, se stinge lumina, ne cufundăm în întunericul tenebros… unde nu pare să mai fie nimeni și nimic.
adevărul a fost de esență prea tare și a avut mușcătura vitriolului, dragostea a fost foarte grăbită și foarte în trecere (de fapt, cred că nici nu era ea, ci cineva care aducea vag cu ea) și cu cît ne-am jeluit să rămînă, cu atît s-a îndepărtat mai mult. și rămînem așa, neantizați, o bucată de timp fără timp. și apoi ochii se obișnuiesc cu bezna cea mai adîncă și mîna devine conștientă că ține ceva strîns: o oglindă.
în păcura cerului se strecoară o breșă sub formă de stea. și ochii noștri încep să distingă lumina, înțelepciunea și căldura ochilor din oglindă. și nu ne putem abține să nu le surîdem. și ei ne surîd înapoi. gata. a trecut. e bine. înapoi în viață.
pentru astăzi la secțiunea AstroTarot – Împărăteasa.
puterea femeii nu se vede atunci cînd e mulțumită, împăcată, proaspăt ieșită de la manichiură și coafor. ci atunci cînd, cu ochii plini de lacrimi, privește din întîmplare în oglindă și vede tristețea dar și viața din spatele tristeții și îndemnul de a merge fără teamă înainte.
Foarte frumos spus
🙂
si mie in place cum ai spus, cri. te pup
moni, draga mea, dupa cum am spus: tot inainte!
Sper tare! 🙂
Asa m-am entuziasmat ca l-am uitat pe U.
Reformulez : SUPER tare ! 🙂
asa m-am entuziasmat si eu de raspunsul tau, ca nici macar nu observasem ca lipseste u-ul. 😉