mă trezesc cu ajutorul ceasului deșteptător (a se citi tel mobil…) la o oră pe care nu vreau să o menționez, pt că nu vreau să se nască polemici pe această temă. și …
merg la lidl, da, pentru că sînt nu știu cîte produse la 3, 10, 15 si 20 de lei.
bun, mă avînt cu o plăcuță roșie pe care scrie profi în lidl și văd imediat unde sînt acele produse devenite miraculoase prin prețul lor. nu e greu să identific locul, după buluceala de oameni plasați strategic în fața mini-containerelor unde sînt descărcate periodic cizme, lenjerie intimă, pull-overe, pile, mănuși, fulare etc etc. îmi fac loc cu eleganță și mă apuc plină de grație să caut ceva (ce anume????), asta însemnînd să răscolesc în amalgamul de obiecte (produse non-alimentare, după cum scria în reclamă). în timp ce mîna mea scormonește de zor prin grămadă, își face apariția un gînd: ce naiba o fi cu noi? ce mecanism ne face să dăm buzna (apropo, parcarea era aproape plină), avînd o poftă frenetică de a cumpără, doar pentru că sînt chilipiruri…
e clar că toate aceste lucruri au fost în magazin și cu preț normal și nu s-au vîndut. deci nu ne sînt absolut necesare.
e clar că nu mai e ca pe vremuri cînd venea mașina cu mezeluri și trebuia să alergi cam ca usain bolt pentru a te așeza la coadă, în speranța că vei prinde trei sferturi de rudă de salam de vară cu 64.
e limpede că dulapurile noastre sînt ticsite și sigur că putem trăi cu doar … 7 bluze, neavînd neapărată nevoie și de a opta.
deși, dacă e așa de ieftină, de ce nu?
în timp ce gîndul devenea din ce în ce mai gălăgios (în mintea mea), eu renunțam să mai sap după niște cizmulițe admirabile la doar 20 de lei și mă mulțumeam doar cu o pereche de ciorapi cu 3 lei… nu trageți în pianist…
așadar: de ce cumpărăm lucruri care nu ne sînt necesare, doar pentru că sînt ieftine?
pentru că sîntem/ ne simțim săraci?
pentru că sîntem disperați să avem?
pentru că avem nevoia de siguranță, siguranță teoretic garantată și de provizii?
pentru că ne lipsește afecțiunea și (ne-)o cumpărăm așa?
pentru că sîntem nesătui?
pentru că ne e frică?
pentru azi, la secțiunea AstroTarot, 4 de monede. să cumpărăm, să strîngem, să avem, las să fie acolo, că nu se știe. ce dacă nu ne trebuie…
…dintre care cea dintîi sînt eu…
Pana la urma cum suntem?
putin nebuni? 🙂 putin mai mult? nu stiu cum sintem, asta ma intrebam si eu…
pentru ca mintile noastre sunt bombardate la fiecare pas de mass-media cu doar cateva idei: CUMPARA; STAI LINISTIT; INGHITE CE-TI SPUNEM NOI !?
politica de subjugare a omului din patura de mijloc este simpla si foarte eficienta. ducem o viata inconstienta intr-o societate de consum.
ne vom trezi vreodata? nu cred ca in viitorul foarte apropiat.
ne multumim sa criticam ceea ce ne inconjoara fara a actiona in nici un fel. vrem sa schimbam totul fara sa sa ne gandim ca schimbarea incepe cu noi insine. ideea este simpla, dar ma intreb cati sunt constienti si incearca sa o faca.
sa ma laud? am renuntat la televizor de circa 2 ani. cum imi merge? perfect – neuronii nu-mi mai sunt bombardati si acasa cu gunoaie. am timp sa gandesc, sa citesc sa-mi aleg documentare si scrieri din internet (cat s-o mai putea si asta).
da, stiu, v-am plictisit 🙂
o seara frumoasa!
eu zic ca ne vom trezi. deja dam semne. 🙂