dis de dimineață l-am înțeles din tot sufletul pe marin moraru (alias corneliu, în filmul operațiunea monstrul). cum stătea el drăguțul cu sacul de dormit înfășurat în jurul capului, doar doar va ajunge la el mai puțin din poluarea fonică, reprezentată de sforăitului lui toma caragiu.

ei, bine, alături de mine nu sforăia nimeni. și nu aveam sacul de dormit înfășurat ca un imens turban, ci plapuma. domnii izolatori de bloc realizau poluarea fonică prin găuri date – probabil în beton – cu mașina de găurit. m-am sucit, m-am răsucit și, în final, m-am dat jos din pat, cu circuitele neuronale zdranganindu-mi dureros.

dacă, spre dimineață, corneliu și-a făcut înviorarea, eu m-am tîrît către baie unde, apa din rezervorul toaletei curgea într-o veselie fără a se lăsa intimidată/ oprită de orice buton/ manevră.

m-a bufnit rîsul cînd mi-am dat seama că un motiv de genul ăsta a constituit un pretext remarcabil pentru eroina romanului meu, Luna lui Zeze, să se urce pe cele două roți și să plece în vamă.

ei, bine, eu am zîmbit, în timp ce pipăiam cu mîna după robinetul cel roșu ca să pot opri apa, pînă la venirea instalatorului. v-am mai spus cîtă stimă am eu pentru acești oameni, nu? să vezi ce neputincios stai tu cu toate masteratele tale cînd se sparge cîte o țeavă de apă, poate chiar cea fierbinte?

așteptînd instalatorul am revăzut în minte din operațiunea monstrul scena cu stiloul albastru cu cerneala pelican, cu care se scria pînă cînd se termina cerneala, rememorarea imaginii bicicletei celei galbene, replica lui cotescu dinspre final: să fim cinstiți, ne cam neglijăm nevestele, precum și jurămîntul secret din carnețelul misterios: jur să nu mai vin în deltă decît singur. și să nu uităm de regulament: orice intrus va fi tratat cu o răceală demnă, astfel încît să înțeleagă chiar și cel mai nesimțit că prezența lui este inoportună.

între timp a venit instalatorului și problema s-a rezolvat în 5 minute: doamnelor și domnișoarelor, fiți atente ce pastile de culoare albastră cumpărați și apoi aruncați în vasul de rezervor al toaletei pentru a obține apă albastră și o curățenie impecabilă, bla bla… dacă le aruncați haotic și se nimeresc lîngă nu știu ce garnitură, veți fi nevoite să chemați instalatorul.

jur să nu mai arunc pastile albastre haotic în rezervor!

și mi-e dor de deltă.

IMG_3744

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *