marea și soarele m-au întîmpinat cu luminițele aurii (un fel de goldwinguri de apă și lumină) care indicau fără greș trasa ideală. apa verde, limpede, cu miros de pepene, m-a învăluit într-o îmbrățisare cu gust sărat și mi-a arătat drumul către tine.
adică unde?
pretutindeni.
pretutindeni către soare răsare. acolo (unde) ești. (în) lumină.
pescărușul pe care l-ai trimis mi-a supravegheat plutirea domoală pe valurile jucăușe. cu degetele de la picioare pe a căror unghii s-a plicat ojă mov, ieșind puțin din apă, cu mîinile sub cap, cu vocea-mi cîntînd de mama focului: de la tine pîn la mine, numai cer și ape line. și cu omar khayyam completînd momentul nostru de iubire:
nu plînge după ierii ce rupţi ţi-au fost din viaţă
și nu gîndi la ziua ce nu ştii de-o să vie.
și ieri şi mîini şi astăzi iluzii sînt şi ceaţă.
atît ai: clipa. fă-o să umple-o veşnicie.
de aici, de pe pămînt, umplem veșnicia cu clipe.
Embrace life 🙂