pantaloni scurți hilfiger denim. tricou boss. ceas tissot. parfum gucci.
trezire dis de dimineață. urcat în mașina de teren. marca… nu contează marca. o marcă mai acătări. decolat spre mamaia. la fițe. acolo unde o cafeluță illy este pe undeva pe la 15 lei. 20 cu tot cu bacșișul. unde șezlongurile sînt 20 de lei bucata. plus 10 bacșișul. drept pentru care tot personalul spune: să trăiți, șefu’! șezlongul se ia – să fie – cu toate că nu se stă cine știe cît la plajă. ideea nu e de plajă neapărat. e de privit în jur. de observat domnișoarele cu silicoane, care pășesc privind semi-grețos către nicăieri, dar aruncînd și cîte o privire insinuantă, la un moment dat, așa, din greșeală.
mojito la discreție. muzică. alb. decolteuri. hăinuțe asemenea unor neglijeuri aruncate peste costumele de baie. unghii lăcuite. slipi care acoperă descoperind. telefoane mobile scumpe. aifoane, maică. aipeduri și tablețele…
scump. într-o anume măsură provocator.
joc. plăcerea și voluptatea jocului.
mai pe seară, fructe de mare, calamar și caracatiță făcute pe grătar, savuroase, asezonate cu un sos cu nume neromânesc.
palmierii, briza, exclusivism.
o lume ușor de plastic, de impresii, de fițe. cîteodată de super fițe. pentru că se poate. pentru că trebuie experimentată și această latură. provocatoare și destul de greu accesibilă.
dispar instant: împinge tava, statul pe prosop direct pe nisip, plăcintele luate cu 4 lei de la plăcintăriile fast food.
e cu etichetă, cu rezervări, cu scanări de țoale și de potență financiară și de impresii.
și e o latură amuzantă, autorul fițelor amuzîndu-se copios. pentru că aceasta ar putea fi lumea lui. și este. și nu este. pentru că:
valoarea unui om se vede atunci cînd nu mai posedă nicio valoare materială.
dacă iubești plasticul, impresia și cardul gold, ești și sărac și gol și lipsit de iubire…
dedicat ție, prieten drag, care te amuzi jucîndu-te de-a cine ai putea fi. dar nu ești. 🙂