new york

mă numesc cristina. și sînt – deocamdată – turistă de profesie. 🙂

de ce m-am oprit la new york. pentru că e viu. pentru că am mers pe stradă, printre zgîrie nori, magazine și magazinulețe, cafenele, resturante și am văzut lumea. agitată, frenetică, (pre)ocupată, vie.

pentru că orașul seamănă cu o inimă gigant, care pulsează.

pentru că am reușit un lucru extraordinar pe străzile din new york. am fost. acolo. nu în mintea mea, nu în trecut, nu în planuri de viitor. nu. în acel moment acolo. simțind mirosul de gaze de eșapament, parfumurile oamenilor, mirosul de gunoaie (sînt dealuri de saci de gunoaie mai ales în fața restaurantelor și mai ales seara), aromele de la tot felul de restaurante.

viața e aici acum. cu taxiurile care îmbracă străzile în galben, cu claxoanele celor care sînt blocați în trafic, cu tocurile ascuțite ale domnișoarelor care se grăbesc să stea la coadă să intre într-un club (d-ăla de-i zice clab, ușor sclifosit). cu luminile care se aprind, transformînd noaptea într-o mini zi. cu podurile peste ape și suflete. cu empire care se pregătește să străpungă cerul.

la noi/ voi la new york 🙂

new_york1

ny12

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *