dă-i cu 2015, neamuleeee…

de pe pontonul din brooklyn s-a văzut doar imensul orășel al copiilor numit manhattan și nicio arfiticie… 

așa că am intrat în 2015 fără prea mare tam tam, ba, mai mult, nici nu știu exact cînd am intrat, că n-aveam ceas. și m-am pomenit hop țop acolo.

înainte de asta, a fost foarte tare să vorbesc cu cei de acasă – ei mult mai înaintați decît mine, pentru că știau cum e în 2015 cîtă vreme eu abia ce mă pregăteam de ultimul duș din 2014. și mi-au spus că e bine în 2015. păi, cum altfel?

ce m-am decis în 2015?

să nu mai cred în superstiții de revelion. deloc. de ce? simplu. dacă începi un an (să zicem 2014) lîngă un om și termini anul fără acel om, pentru că el nici măcar nu mai este întrupat aici, înseamnă că nu tot ce faci de revelion trebuie neapărat să țină tot anul. așa că m-am lepădat de superstițiile de revelion. am spus!

ce planuri am pentru 2015?

să mă reinventez.

cum? cum îmi va da directive Cel de Sus.

așa că, Doamne ajută-ne.

și – la drum – pe proaspăta cărare de 2015.

dar, mai întîi, să-mi aranjez o șuviță. 🙂

PTR_7438

2 thoughts on “și sunați din zurgălăi, hăăăăăăăiiiii”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *