Blondi la comenzi. Adică la butoane.(le aragazului).
Pentru că se demarează în trombă operațiunea brînzica lui Bebiță.
“Din cocoș nu faci găină, nici din Blondi gospodină”, da, știu, dar Bebițanu cică trebuie să mănînce diversificat și asta în fiecare zi de azi încolo. Așa că, la bucătărie. Se ia oala, se pune pe aragaz. Simplu. Se deschide cutia de lapte și se toarnă din ea în oală. Eftin. Se dă drumul la foc și se așteaptă. Între timp se secționează lămîia. Laptele pare să se îngroașe. Flacăra a fost cam mare, pentru că, mestecînd cu lingura, se pare că laptele s-a prins nițel. Nu-i bai. Sîntem în grafic. Storc jumătate de lămîie. Cade și un sîmbure. Asta e. Al doilea. Of. Al treilea. Deja lucrurile se cam precipită, dar strîng din dinți. Bebiță va avea brînzică făcută de mămica lui. Mai dau un clocot și iau oala de pe aragaz. Bun. Scot două fîșiuțe pătrate de comprese sterile, pe care le botez tifon și pe care le așez deasupra unei strecurători mici. Se toarnă laptele deja brînzit în tifon. Compresa sterilă se dovedește a fi prea mică, așa că ține doar o cantitate redusă de viitoare brînzică. Bine și așa rău. Cuprind compresa cu arătătorul și degetul mare. Mă frige. Tare. Strîng capetele, pentru a scurge zerul, în timp ce strîng și din dinți, pentru a nu bombăni: tu-ți brînzica… Am obținut un vîrf de lingură de brînzică. În ritmul ăsta voi termina pachetul de comprese sterile și Bebiță va ajunge deja la fleică plus cartofi prăjiți. Operațiunea se repetă. În încercările de a stoarce zerul mai iese ceva brînzică și din compresă și cade, aleator, în chiuvetă sau pe parchet. Bombăn de mama focului. În final, după vreo cîteva minute bune, închei.
Am terminat într-adevăr compresele sterile. (Oricum erau mult prea mici). Am mai dat și ceva zer pe parchet, nu doar brînzică, dar am reușit să extrag din bol cei trei sîmburi de lămîie, aceștia strîngîndu-se docil unul lîngă altul.
*
Din jurnalul lui Bebiță: Tu, adu tifonul! Tu, ia oală specială de fiert lapte! Tu, cumpără piersicuțe că le vreau și pe ele cu brînzică! Mami, ia-mă în brațe, pînă reușești să te acomodezi cît de cît cu bucătăria…
