Plimbarea cu căruciorul cel portocaliu se dovedește a fi un antrenament extrem de serios pentru mușchii mămicii celei simpatice a lui Bebiță. Pe trotuar, zăpada se prezintă sub formă de movile de sare gronjoasă și împing la cărucior ca și cum ar fi în nisip. Mă opintesc din răsputeri și reușesc cu greu să înaintez. La un moment dat, fericită, ajung pe o porțiune de asfalt, unde aștept cuminte să se facă verde la semafor. Fericirea mea durează pînă cînd un autobuz trece în goană printr-o baltă din dreptul nostru și ne umple de noroi. Bebiță devine un dalmațian mai special cu portocaliu și picățele negre, eu, unul comun, cu haina mea albă crem plină cu picățele negre.
*
De vreme ce trotuarul nu permite mersul cu căruciorul, decid să merg de-a dreptul pe stradă, ținînd cont de faptul că mă aflu pe o stradă destul de puțin circulată. Și, de fapt, sînt chiar aproape de mijlocul ei, deoarece spre margini sînt grămezi de zăpadă. După vreo două minute de mers, văd o mașină în fața mea. Caut un dîmb ceva mai mic pe care să mă cocoț cu tot cu cărucior, cînd, spre surprinderea mea, șoferul îmi face semn cu farurile să merg liniștită, el oprindu-se și așteptînd să îl depășesc, după care își continuă drumul.
Jos pălăria în fața unor astfel de conducîtori auto!
*
Bebiță tocmai a adormit cu chiu cu vai de prînz, cînd vecinul de deasupra decide că e vremea să folosească probabil vreo bormașină. Bebiță se trezește speriat și se pune pe plîns. E luat și dus în dormitorul nostru, unde, după încă vreo 20 de minute adoarme. Stau liniștită, știind că de acum, minim o jumătate de oră va dormi. După vreo 10 minute aud niște zgomote suspecte. Nu, nu mai este vecinul cu bormașina, ci este Bebiță care aplaudă de zor. Cred că se aplaudă pentru faptul că a reușit să doarmă doar un sfert de oră…
*
Proaspăt trezit și pus în bebe-mobil, Bebiță se vîntură prin casă. Aduc o pereche de șosetuțe pe care i le pun în picioare. După un timp constat că nu are decît o șosetuță.
Caut-o pe cealaltă, pe care sigur și-a dat-o jos. Și caut-o și caut-o. Nu e niciunde. Oare unde a putut s-o ascundă? Caut și în bebe-mobil. Degeaba.
Unde credeți că era șosetuța? Peste cealaltă.
*
Din jurnalul lui Bebiță: acuma că m-am făcut bine, să înceapă distracția!