Înainte de somn. Tîrguindu-ne la nesfîrșit pe tema a dormi sau a nu dormi. În final, după ce i-am citit povestea dorită, îl rugăm să meargă în pat. Cristi vrea poveste. Cristi o vrea pe mami să vină în pat cu el. Asta după ce a tot vrut apă, papa, caca, pipi, apă, papa, caca, pipi, apă, papa, caca, pipi…
-Cristi, ți-am citit deja o poveste. Vrei să vin în pat cu tine sau să îți mai spun o poveste?
-Mami, vino în pat!
-Vin, dar dacă vin, nu îți mai spun poveste, da?
-Da, spune Cristi, suspect de ascultător și de înțelegător.
Merg și mă așez în pat lîngă el.
-Nani acum!
La care se aude vocea copilului:
-Tati poveste!
*
-Noapte bună, Cristi!
–Iapa bună, mami!
Adică a spus noapte bună, nu mi-a făcut mie complimente. :p
*
-Cristi, de ce nu ne vom uita noi în această seară la 101 dalmațieni?
-Am puicat mami!
În traducere pentru că m-a scuipat. În mod repetat. În ciuda rugăminților mele… Sau poate tocmai de-ia?!
*
-Mami, eu stau pe Cerbului.
-Nu, Cristi, Doinița și Bunelu stau pe Cerbului.
-Mami, eu stau pe Cerbului.
-Și Doinița și Bunelul unde locuiesc?
-Pe Parcaților.
Așadar, dragi bunici, Chichi Bardu solicită în mod imperativ schimb de case. Vă băgați? 😛
*
-Cristi, cine sînt eu?
Iar eu sînt, pe rînd, Mowgli, pantera sau chiar ursul Baloo.
-Și tu cine ești?
Iar fețișoara rotundă cu ochii aproape negri se apropie de fața mea, sîsîind:
-Sînt șarpe Kaaa.
Eu mă prefac înfricoșată, drept pentru care copilul mă liniștește:
-Nu frică, nu face mimica eu!
Și mă ia protegiuitor în brațe.
*
-Cît vrei?
-Mult, mult, mare, mare!
-Cristi, nu e voie!
-Atunci punțin punțin.
-Nu e voie deloc!
-Numa punțin, o picătură de picătură de punțin.
-Nu.
-Am boie? Hai, mami frumoasa, mami drăguța!
-De unde știi asta?
-De la Andu.
-Și cine zice așa?
-Cum cine, eu.
*
Din jurnalul meu: și cînd îți spune așa, cum să nu-i dai boie?
*
Din jurnalul lui Cristi: mami e frumoasă, tati e frumos, dar să-l vedeți pe Chichi Bardu! 😉
