În fiecare noapte, Mister Cristi părăsește patul și camera lui și vine tiptil în camera noastră. Evident că ne-am adaptat și am luat un pat suplimentar. Al lui. Evident că i-am luat și o saltea cum se cuvine, pentru că cea achiziționată împreună cu patul consta în două arcuri și-un cearceaf. Îl aud în fiecare noapte cum vine și apoi spune:
-Mami, coperă–mă!
Și îl copăr.
Într-o dimineață mă trezesc și îl găsesc dormind lîngă mine, dar fără să-l fi auzit venind noaptea.
-Cristi, nu am simțit cînd ai venit în pat.
-Mami, adică nu mai m-ai simțit în inimă?
Mai zi ceva, dacă mai ai cuvinte. După ce am înghițit nodul din gît, am găsit și vreo două cuvinte:
-Cristi, în inimă nu am cum să nu te simt!
*
Proaspăt luat de la grădiniță, Cristi se așază în fund pe trotuar, clătinînd din cap și spunînd:
-Sînt cel mai trist dintre copiii adulți.
*
-Cristi, hai să ne jucăm!
-Vin, dar sînt cam obositor.
-Obosit, vrei să zici.
-Da, da, obositor.
*
-Cristi, pune, te rog, pastila de detergent în mașina de spălat!
-Sigur că da, amuzanto ce ești!
“Amuzanto” e folosit acum în loc de “proasto” și “tăntăloaio”. Progres, iupiii!
*
Cristi face baie. La un moment dat strigă:
-Mamiiii, apa este arsă!
Mai tîrziu, punînd mîna pe caloriferul ars și el:
-Caloriferul este în flăcău.
-În ce?
-E ars, e în flăcău. Ce nu-nțelegi?
Arde și e în flăcări. Clar, ce nu-nțeleg?
*
Din jurnalul lui Cristi: mama e o amuzantă!
