În autobuz Cristi numără nestingherit de la 1 la 10, apoi de la 10 la 1, cîntă încetișor, îmi pune întrebări deștepte, drept pentru care stîrnește admirația unei doamne mai în etate, care mă întreabă admirativ cine se ocupă de al meu copil și mă felicită pentru el. Eu îi mulțumesc și aștept cu maxim interes vreo replică mai neortodoxă din partea lui, cum a fost cea în care i-a spus bunicii sale că e nebună și, la rîsul ei, Cristi a replicat: “de ce rîzi, nu e nimic amuzant!” Ei, bine, doamna coboară bucurîndu-se probabil că există așa copii. Nu de alta, dar Cristi e pe modul cuminte și nu mai simte nevoia să facă pe nimeni nebun…
*
La patinoar Cristi îl roagă pe Bibu să facă împreună o tură rapidă, ceea ce se și întîmplă. După ce se termină tura și apoi ora, îl întreb:
-Cristi, știi patinezi?
-Păi da? Nu ai văzut cît de repede l-am dus pe Bibu?
*
Cristi mă întreabă de jocurile de la grădiniță, pe cînd frecventam eu această instituție. Eu îi spun de un joc care nu îmi plăcea absolut deloc. El mă ascultă atent și apoi decide că va lua el acel joc și mă învața să îl joc.
Între timp, a primit cadou celebrul “Nu te supăra frate!”, iar cînd eu dau 1 cu zarul, îmi spune sfătos: “Mami, nu trebuie să te oftici!”
Și tot jucîndu-se noi, de data asta de-a magazinul, el fiind vînzătorul iar eu cumpărătoarea, mă întreabă politicos ce vreau și apoi mă ia la rost:
-De ce ați venit singură?
-Dar cu cine să vin, sînt eu nedumerită.
-Cu băiețelul dumneavoastră, să îi dau eu o bomboană…
*
Băiatul meu e deja mare. Imediat “îndeplinește” 4 ani și m-a și chemat la nuntă.
-Dar cu cine te căsătorești, Cristi?
-Cu Masha, desigur!
*
Acuma, nu știu dacă va fi doar Masha aleasa inimii lui, nu de alta dar, jucînd el jocul de-a dispărutul: “Mami, vezi că eu nu sînt. Am plecat în Spania!” și apoi ascultînd Vama Veche, îmi spune: “Mami, Chirilă și-a găsit perechea în Vama Veche ca și mine în Spania!”
Soacră mare mă fac!
*
-Mami, uite ce tare îmi bate inima! Hai să facem o îmbrățișare de grup!
*
În rest, mici picanterii verbale:
-În “lacolitate” se merge cu 50.
-Nu pot să îmi așez “cordelele” de la salopetă!
*
Din jurnalul meu: merg să îl iau pe Cristi de la grădiniță și mă uit în mapa lui. De acolo îmi rîde în nas un purcel colorat cu mult negru. Cristi dă din umeri, vrînd parcă să îl scuze pe purcel că e atît de negru.
-Cri, purcelul tău a căzut în noroi, așa-i?
-Daaa, strigă fericit Cristi.
