Ne facem bine!
Energie. Dacă nu se referă la ceea ce trece prin cablurile pe care le avem prin casă, pare un cuvînt incomod. Pentru mulți dintre noi. “Ce mă iei cu energie și vibrație?”
Hai să vedem care e treaba. Eu, în plinătatea făpturii mele, încercînd să îmi corectez lacunele (ca să nu le zic craterele) informaționale în privința chestiei cu pricina. Știți voi care, n-o mai numim, facem ca și în Harry Potter. Stau circa o oră și citesc de pe net, mă uit la știri, citesc de pe fb, îndrăznesc să cer și ceva păreri de la cunoscuți aflați în Ro, dar nu numai. După o oră de informații năvalnice, mă cuprinde teama, panica, groaza, paranoia. Gata, murim! În chinuri. Și dacă nu noi, cei dragi nouă. Și dacă mai scăpăm unii și alții, murim sigur în criza economică de foame (și de sete, aș spune eu, care îl întreb pe Bibu dacă ne ajung totuși rezervele bahice :P) și dacă mai scapă cineva acum, clar nu mai scapă de valul doi din toamnă. Informații multe, haotice, îngrijorătoare, panicarde. Imagini vizuale, auditive. Energie de joasă frecvență. De cea mai joasă frecvență. Vibrație joasă. Gata, apoclipsa. Aoleu, aoleu!
Îndrăznesc să mă urnesc din acest mediu și plec pe deal, în pădure. Tot o oră. Tot eu. Copaci. Cer albastru. O pasăre care cîntă din timp în timp. Cred că își caută perechea. Iarbă. Mușuroi de furnici. Inspir, expir, inspir, expir. Îmi revine culoarea în obraji, îmi revine inima la loc (nu pot preciza pe unde era). Energie pozitivă. Viață. Lumină. Culoare. Vibrație înaltă. Apocalipso, nu mă tem de tine!
Atenție! Prin cele de mai sus nu vreau să spun că trebuie să dăm cu toții fuga în pădure. Sau, oricum, dacă-o facem, să păstrăm regulile! Nici că trebuie să evadăm și să ne preocupăm exclusiv de copaci, de păsări și de furnici. Ideea este de a ne păstra energia bună și de a ne ridica vibrația. Energia joasă, corespunzătoare fricii, panicii, grijilor, nu ne ajută. Ba dimpotrivă. Vom fi ca cel care e gata să se înece și, venind spre noi cineva care să ne salveze, ne vom agăța de gîtul acestuia, riscînd nu doar să nu fim salvați, ci să murim și victimă și potențial salvator. Aflați în vrie, nu vedem calea, soluția. Semănăm vînt și culegem furtună.
Vibrația înaltă este același lucru cu îndemnul creștinesc: sus avem inimile. Sau cu zenul.
Metoda de ridicare de vibrație pe care o folosesc eu, este să mă imaginez în gondolă, singură, deasupra pîrtiilor de schi, aproape de cer.
Așadar, să facem ceea ce considerăm necesar, dar calm, echilibrat, așezat!
Hai să trăim!
Ps. Hai la o tură cu gondola! 😉
