Ne facem bine!
Citind. 🙂
Ha, că mi-a venit apă la moară. Pentru citit, nu prea era timp, unde “prea” e de prisos. Acum este timp. Vă invit la lectură sau re-lectură după caz. Lup Nebun. https://www.libris.ro/lup-nebun-cristina-podoreanu-FOR978-606-639-133-7–p1163503.html sau https://www.elefant.ro/lup-nebun_b2753de7-f897-4ac8-9a4e-99899a187e04
De ce cartea Lup Nebun? Pentru că, dincolo de povestea de dragoste, acolo este o criză majoră (e drept, în cercul mic) si apoi este luminița de la capătul tunelului. Indiferent cît de mare este criza, ea va fi cumva depășită. Întotdeauna. Acesta este mesajul cărții și m-a izbit cît de actual este acum. Ce faci cînd moartea intră intempestiv în viață? Mori și tu? Dacă nu ți-a venit timpul, nu poți. Deși poate ai vrea, deși poate ți-ai dori. Dar nu ai cum. Ce faci? Continui!
Ce v-aș mai recomanda? Preferatul meu, Romain Gary. Să începem cu Rădăcinile cerului. De ce? Hai să vedeți de ce: “Salut, copii. Sluga voastră după o lună de celulă. Un metru și zece pe un metru cincizeci, nu e chip să te întinzi – dar tocmai de-aia, am găsit ceva nemaipomenit. Vi-l dăruiesc îndată fiindcă văd printre voi pe unii care au niște mutre cam jalnice, n-o să-i întreb de ce. Au fost momnte cînd și eu mă simțeam așa, îmi venea să mă izbesc cu capul de zid ca să încerc să ies la aer. Curată claustrofobie! Ei, bine, pînă la urmă mi-a venit o idee. Cînd n-oți mai putea, faceți ca mine: gîndiți-vă la turme de elefanți în libertate, alergînd prin Africa, sute și sute de animale minunate cărora nimic nu le poate rezista, niciun zid, nicio sîrmă ghimpată, care aleargă prin spațiile întinse și deschise… Și chiar cînd nu mai sînt în viață, poate că aleargă în continuare în altă parte, la fel de liber.”
Mai puteți încerca Zbor deasupra unui cuib de cuci (Ken Kessey). Cu McMurphy care este absolut indestructibil.
Spor și liniște!
Continuăm!
