Ne facem bine!

Mă frămîntă de ceva timp lupta între bine și rău, între lumină și întuneric. Și constat cum cei care îndrăznesc să gîndească bine, luminos (asta ca să nu zic pozitiv, pentru că “gîndirea pozitivă” este subiect de ironie pentru mulți oameni) sînt puși la zid cu verdicte de genul: persoane inconștiente, persoane care vor să se mintă, persoane care neagă realitatea și alte variațiuni pe tema. Și m-am tot gîndit eu cum să prezint lucrurile cît mai simplu și mai concis.

Schemă logică.

Există o teorie care spune că realitatea este ceea ce gîndim noi, ce gîndim, asta atragem și asta avem. Proiecțiile noastre devin realitățile noastre. Presupunem că această teorie este adevărată (și pentru mine clar este!) și atunci avem cele două ramuri: dacă gîndim pozitiv, vom avea/ atrage/ obține o realitate pozitivă. Dacă gîndim negativ, vom avea/ atrage/ obține o realitate negativă. În acest caz, cum este de dorit să ne educăm să gîndim?

Presupunem că această teorie este falsă și că realitatea există independent de ceea ce gîndim noi. Asta însemnînd că ceea ce gîndim nu influențează cu nimic nici ce este și nici ce va să vină. (Extrem de discutabil acest lucru, dar nu aceasta este tema articolului meu). Și în acest caz avem două ramuri: ce va să vină va fi negativ. Dacă noi gîndim acum pozitiv, iar ce va veni va fi negativ, atunci adunăm un plus acum și un minus în viitor. Dacă noi gîndim acum negativ și ceea ce va veni va fi negativ, atunci adunăm un minus acum și un minus în viitor. Pe această ramură (să-i spunem cea negativă), cînd sîntem mai avantajați? Cu doi de minus sau cu unul singur? (Și asta îmi aduce aminte de prietena mea, care intrase în sevraj de pe cînd buclucășenia era doar în China și mă întreba de ce nu mă agit. Apoi, cînd a ajuns după ceva timp – o lună, două și la noi, mi-a spus: “acum înțelegi, acum te agiți și tu”? Și eu i-am răspuns că înțeleg și mă și agit (recunosc că asta am făcut la început), dar măcar am avut o lună două de liniște în plus față de ea.

Am rămas datoare cu ultima ramură: ce va să vină va fi pozitiv, caz în care gînditul negativ n-a însemnat decît pierdere de energie.

A nu se înțelege că gîndirea pozitivă înseamnă politica struțului. Sau nepăsarea și indiferența. Situația este ciudată, dar a ne pierde energia în scenarii negative, panică, disperare, apocalipsă, previziuni dintre cele mai senzaționale și mai sumbre, nu arată decît o latură masochistă din noi. Cum ar fi dacă am începe să ne analizăm, controlăm și educăm și să nu mai pierdem astfel energie? Cum ar fi dacă ne-am imagina soluții? Dacă am deveni sau redeveni creativi și creatori? Nu spun că toți am putea găsi soluții pentru toate. Nici nu trebuie. Eu nu spun că aș găsi soluții pentru China, de aceea și urmăream fără implicare tumultul prietenei mele. Dacă mă agitam și eu, ce se rezolva? Nimic. Aruncam amîndouă energie pe apa sîmbetei. Așadar, atunci cînd ne apucăm să profețim ce crunt va fi, ce-ar fi să ne oprim din acest demers (care nu ne folosește la absolut nimic) și să începem să găsim soluții pentru ca lucrurile să nu fie așa de crunte? Nu am fi atunci mult mai cîștigați?

Concluzie: da, militez (ce cuvînt greu) pentru gîndire luminoasă și creativă! Se pornește de la nivelul personal și se poate ajunge cît de sus vrem noi.

Voi?

 

7 thoughts on “Ce (ne) facem? Episodul 5”

  1. Sunt total de acord cu tine, Cristina! Nu ne ajută cu nimic să ne ducem in scenariile negative, că fix așa ajungem: niște negativisti! Cu câteva săptămâni înainte de a se declanșa nebunia asta și la noi, chiar am scris pe fb un articol legat de frică! Din păcate, fix asta trăim! Cred că e vorba de evoluția spirituală a fiecăruia: cei cu vibrația ridicată nu vor fi niciodată negativisti! Te îmbrățișez!

  2. Pentru pozitivism, gandire luminoasa si creativa, exact cum ai spus! Foarte bine punctat si demonstrat!
    Doar ganduri bune, Cris! Te imbratisez cu dor!

  3. Bună,foarte tare,așa analizezi cel mai bine o situație,scriind-o și având în fața ochilor gândurile care altfel s-ar fi amestecat în tot felul de direcții.Dar totuși gândirea “negativă “cu scopul anticipativ al cea ce ar vrea răul să facă cred că nu ar trebui exclusă cu totol din categoria gândului pozitiv sau mai degrabă corect(susțin că există 3 mari categorii de gândire :negativă , pozitivă și CORECTĂ );posibil ca cea din urmă să fie cea reală și care discerne și rezolvă toate problemele. Cred că este cea mai luminoasă.Mulțumesc !

  4. …și o continuare a cea ce am scris anterior – nu vom face tot felul de scenarii negativiste sub pretextul că gândim corect !!! Măsura este marele secret și cât de mult te lași condus/coordonat de gândurile tale.Se știe că multă lume doar gândește,sau cel mult spune,dar pănă la o altă etapă FAPTA ,mai este ceva de “mers” !

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *