Mi-am zis io asa, in barba, ca destul cu lamentatul. Daca se uita lumea (chiar, voi stiti cine e lumea? Imi face si mie cunostinta cineva cu ea? Cu lumea? Sa ne privim ochi in ochi. Dar asta e alta poveste. Iar divaghez.) si zice: de lamentari e podul plin. Ce ar fi de facut concret. Mda, s-a pornit ieri o cautare, dar fara prea mare rezultat, se pare, asa ca hai sa vedem ce-i de facut.
Asadar, trusa de prim ajutor pentru fosti optimisti incorigibili, actualmente doar incorigibili. O sa fiu spontana, da?
- un pahar de vin. De spumant, daca se poate.
Iata ce om serios si de nadejde sint. De nadejde pentru mine si suferintele mele, desigur. Sa ne concentram, Blondi. Asadar:
- un tablou cu pictura pe numere. De pictat, evident.
Toata viata am admirat pictorii, cu atit mai mult cu cit Cristinel (il mai tineti minte pe Bebita care a crescut si e baiat mare), desi nu e nici el vreun mare talent la pictat, cred ca descurca la fel de bine ca mine. Asadar, am constatat de ceva timp, ca exista pictura pe numere si imi place place place.
Sa continuam trusa.
- un pahar de vin.
Blondi!!!
- citeva videoclipuri cu Ney Matogrosso, de preferat de la prestatia excelenta live la care am luat parte. De vazut/ ascultat si dansat odata cu el.
- de ignorat apelurile disperate ale mintii care spune ca vine sfirsitul lumii daca nu spal vasele din chiuveta. Nu vine, dar daca vine (Sfirsitul), sa vina!
- de schitat citeva zimbete. Daca seamana prea mult a rictusuri, de contemplat caricatura pe care mi-am tras-o la Paris, unde altundeva. 🙂
- un pahar de vin. 😛
- de scuturat corpul din toate incheieturile. De preferat in fata oglinzii, pentru ca se poate activa si zimbetul.
- un pahar de vin?
Ce-ti mai place, Blondi…
Va rog sa vedeti daca aveti o astfel de trusa. Ce contine ea. Ce se poate da mai departe.
Deocamdata, sint limpede si senina ca cerul.
Sau poate sint blocul din imagine.
Sau cerul.
Sau.