-Cristi, cînd o să dormi în camera ta?
-Cînd o să îndeplinesc 41 de ani!
Bun, ne-am scos…
*
-Cristi, cum a fost mîncarea?
-Mmmm, delicată!
-?!
Mda, delicat egal delicios.
*
Înainte de somn, rugăminți fierbinți, ordine, șantaj, țipete. Cristi este inepuizabil în a născoci noi și noi pretexte pentru a nu adormi. Dau să îmi pierd răbdarea:
-Cristi, somn, acum!
La care el îmi ia fața în mîini și grăiește următoarele:
-Mami, draga mea, iubito ce ești, ești frumoasă ca focul viu!
Păi, da, sigur că așa sînt.
Doar că tot Cristi a fost cel care mi-a readus orgoliul la dimensiuni modeste.
Cristi, rîzînd:
-Mami, tu ești cea mai proastă!
Rîd și eu (cam ca proasta, e adevărat) și îi spun:
-Cum sînt?
Ei, bine, dacă vreau să mi se repete, mi se repetă:
-Ești cea mai proastă!
Îmi păstrez zîmbetul (acum puțin crispat):
-De ce?
-Pentru că nu mă lași la desene!
*
Din jurnalul meu:
