Interesîndu-mă eu de zor în stînga și în dreapta, încercînd să aflu, să înțeleg, să simt, să integrez, am aflat niște lucruri cu care rezonez extrem de bine. Mai precis, lupta care se duce acum este și între modelul bazat pe competiție, pe luptă, pe agresivitate, pe legea junglei, versus modelul bazat pe colaborare, cooperare,…
-Mami, ți-am luat flori galbene, pentru că știu că galbenul este culoarea ta preferată. -Mulțumesc, Cristi. Și care este culoarea ta preferată? -Culoarea mea preferată este a curcubeului. * Cristi a primit cadou o pisică. O cheamă Isaia. Rebotezată de el Isai. Reacția lui: -Acum am un frățior! Și, desigur, voi mai aveți un copil:…
Cheia, Inelul, Mormântul, Femeia și Luna, spune Lenormandul. Iar Tarotul completează: Turnul, Puterea, Asul de Monede. Probabil că întrebarea de pe buzele tuturor este aceea dacă urmează să reexperimentăm jocul de glezne strict în imobilele noastre. Răspunsul pe care îl dau cărțile este că, în decursul acestei luni, nu se va ajunge la reinstaurarea stării…
“Cercetările științifice au arătat că, schimbînd ceea ce simțim cu privire la ceea ce ni s-a întîmplat în trecut, modificăm chimia corpului nostru la momentul prezent.” “În loc să încerce să forțeze lumea să respecte dorințele noastre, rugăciunea pe bază de sentiment ne schimbă pe noi. Noi ne schimbăm, iar lumea reflectă în mod spontan…
Cristi în pat: -Mami, m-am învelit ca un melc cu 20 de cochilii. * -Îmi plac toți magneturile de pe frigider dar cel mai mult îmi plac bomboanele rotunzi. Ieee, beibi! * Eu îi spun băiatului meu cum fiecare trebuie să descopere ce vrea el în adîncul sufletului și să facă lucrurile nu în competiție…
Dat fiind faptul că, deja de mai bine de jumătate de an, ne plimbăm într-un parc de distracții de groază, am decis să adresez cărților întrebarea care tinde să devină clasică: ce ne spun cărțile despre situația României în luna octombrie. Cele de Lenormand sunt mai îngăduitoare, se pare: Trifoiul, Grădina, Muntele, Turnul, Luna. Cele…
În piață: -Mami, hai să cumpărăm din-ăstea galbene! -Se numesc păstăi, Cristi. -Da, hai să cumpărăm! -Nu ne trebuie acum, Cristi. -Dar am cumpărat vreodată? Ce-i drept, e drept: habar n-am să gătesc păstăi, n-am gătit niciodată. -Nu. -Hai să cumpărăm acum, mami! Și tare îmi vine și mie să îi răspund cum îmi zice…
-Cristi, acești papuci îți sînt mici! -Mami, nu mi-s mici. Dar încep să mi se facă mici. * -Mami, hai aici! -Cristi, nu încap, pentru că sînt mare. -Hmmm, cînd o să crești mică, o să încapi. -Și cum pot să cresc mică? -Să nu mai mănînci și atunci crești mică, mami! * -Mami, tu…
Imaginează-ți că iei o lămîie suculentă. O tai în două și îți storci jumătate din ea în gură. Ce simți? Cum gura ți se umple de salivă. Deși, în realitate, lămîia cu pricina nu există. Ei, bine, corpul nostru nu face diferența între ce e real și ce nu. Corpul nostru ascultă de ceea ce-i…
-Mami, Bunelul a zis că mă iubește. -Și tu ce i-ai spus? -Mulțumesc. Cristi, într-o constatare despre el însuși: ce neastîmpărat mai sînt și eu, nu-i așa? * -Scuze, mami, că eu cam uit. Sînt untos. -Cum ești? –Puntos. -Pontos? -Da. * -Cri, ce e ăla? -Cum ce? Un urs. Animalul meu de companie. Am…