Și l-am dus pe domnul Goe, pardon, Bebiță, la băi. La Tușnad. Unde am dormit toți trei în cameră și unde am rîs ca în copilărie, atunci cînd îmi venea să rîd de nu mai puteam și, din diverse motive, nu era cel mai potrivit moment să rîd și trebuia să mă abțin. Îl punem…
Gata. Am ajuns să ne înțelegem. De fapt, noi pe Bebiță, pentru că el ne-a înțeles din prima. -Bebiță, adu-o pe Mașa din camera ta. Și Bebiță vine prompt cu Mașa. -Bebiță, adu măgărușul din camera ta. Și Bebiță aduce măgărușul. Într-o zi, dorind să îmi impresionez mama cu copilul meu, îi spun lui Bebiță…
Se ia una bucată Bebiță, care a descoperit țipătul acela asurzitor, de îți vibrează mai întîi lobii urechii, apoi timpanele, apoi, în final, creierii și se invită ceremonios la o plimbare pe afară. Pînă la plimbare, trebuie să ajungem la lift. Oprit în fața lui (a liftului), Bebiță decide că vrea totuși pe scări. Mergînd…
Bebiță dă palme: jap-jap. Cu mînuțele dolofane, cu degetele răsfirate și cu ceva unghiuțe lăsate de mămica lui puțin cam mari :P, lovește cu o putere surprinzătoare, de îți vin lacrimi în ochi. După primul impuls care e, hai s-o zicem pe românește, a-i trage una să vadă stele verzi, te uiți la mutruța lui…
-Bebiță, vrei să mănînci? -Da. E un “da” de o dulceață cum nu v-ați imagina, drept pentru care ignor faptul că apoi îmi dă peste mînă, de zboară mazărea din lingură. -Bebiță, vrei să mai mănînci? -Da. -Bebiță, vrei să te iau de la masă? -Da. -Bebiță, vrei să te spăl? -Da. Tăticul cel simpatic…
Cu două zile înainte de a pleca la mare, Bebiță alege din sacul de jucării o păpușă blondă. Eu îl întreb într-o doară: -Bebiță, cum o cheamă pe păpușă? La care Bebiță răspunde clar: -Ma-ma. Moment în care eu mă topesc și îl mai întreb o dată și încă o dată și încă de vreo…
Bebiță pe plajă, colorat, calm, nedorind pălăriuța care să-l apere de soare – ce nevoie are Bebiță cel Invincibil să fie apărat de soare? – și foarte ocupat cu activitatea de salubrizare a plajelor: caută în nisip chiștoacele pe care le aruncă rînd pe rînd, minuțios, la coșurile de gunoi amplasate pe plajă. Un Vărsător…
Eu: Bebiță, adu, te rog frumos, mingea cu care ne-am jucat! Tot eu: Bebiță, hai, te rog frumos, cu mine să luăm mingea cu care ne-am jucat! Tot eu: Bebiță, așteaptă-mă, te rog frumos, cît alerg să iau mingea cu care ne-am jucat! * Plecat la plimbare cu tricicleta, plictist de stat acolo, se cere…
Bebiță dă buzna într-o cameră din casa bunicilor. Eu și verișorul lui îl urmăm curioși. Bebiță ia de acolo o icoană, o pupă, apoi o așează la loc. Replica verișorului său (6 ani): “băi, ăsta chiar a pupat icoana. Eu am crezut că vrea s-o arunce pe jos și el chiar a pupat-o!” De fapt,…
Bebiță, care își spune Ti-Taa și este astfel supranumit Tituța, îl vede pe tăticul lui, devenit zilele acestea o rara avis, și, de fericire, îi trage două palme: jap-jap. – Bebiță, nu mai lovi lumea! Mîngîie oamenii, dacă vrei, dă-le un pupic, dar nu îi mai lovi! Pentru că a înțeles ce i-am spus, Bebiță-Tituța…