Medalioaneee!!

Bebiță conduce. Stă pe scaunul șoferului în brațele tăticului sau mămicii sale, nu concepe să fie portiera deschisă pentru că, nu-i așa, nu se merge niciodată cu portiera deschisă și butonează de zor la bordul mașinii. Un lucru e clar: lui Bebiță îi plac lucrurile de-adevăratelea, nu de jucărie. Totuși nu poate să fie lăsat…

Gesturi de amor și tehnologie

Vin acasă dintr-o excursie cu peripeții și mă rog de Bebiță să mă pupe: hai, te roooog, dă-mi un pupic. Unul mic. Miiic de toooot. Mă rog, mă lamentez, mă cerșetoresc de-a dreptul, în timp ce Bebiță rămîne demn și se uită din cînd în cînd la mine: oare cînd încetează cu lamentatul mămica mea…

Nu aveți copii, așa-i? / Și dacă aș avea, ce?

Bebiță se deplasează ocoș tare, cu pieptul înainte, foarte drept, pe Republicii. Nu se uită nici în stînga, nici în dreapta. Nu răspunde nici la provocări, mai ales la cele venite din spate, de la simpaticii lui părinți. Pînă în momentul în care mămica ‘mnealui apare cu o înghețată cu un leu de la MacDonalds…

Evoluție la sărituri

Aidoma Nadiei la Montreal și Bebiță evoluează. La sărituri. De pe marginea bazinului de înot (nu contează că e cel de adulți sau cel de copii). De pe scaunele cele înalte din bucătărie. Are mai ales unul preferat, de pe care a sărit-căzut în cap (vorba melodiei: și care mai de care se-aruncă-n cap). În…

Trăiască mazărea frumoasă, verde!

Cum se ia prînzul civilizat. Bebiță este instalat pe scăunel cu bavețica legată corespunzător. Farfuria cu ciorbă este așezată în fața lui, eu sînt înarmată cu o lingură și el cu o furculiță. Bebiță deschide gurița suspect de docil de vreo două ori, după care zărește un bob de mazăre pe care îl aleargă prin…

Cea mai rea de somn

Mă trezesc năucă din somn și merg la Bebiță. Care s-a trezit și dumnealui, el deloc năuc, ci cu mult chef de a patrula prin casă. Și asta nu ar fi nicio problemă dar 1. el vrea să patruleze prin casă în timp ce mă ține strîns de mînă (nici asta nu ar fi nicio…

Tomahawk-ul lui Bebiță

Da, da, are așa ceva. Atunci cînd îl botezasem eu Indianul, nu fusese degeaba. Acum își reiterează și, mai mult decît atît, merită cu prisosință porecla. Și asta pentru că nicio încăpere din casă nu îi mai rezistă, nicio ușă nu rămîne nedeschisă, niciun spațiu neinspectat atent. Iar obiectul cel mai dorit este tomahawk-ul. Nu…

Din nou pe două roți

Și mă cocoț eu pe motocicletă, cu destinația Sibiu. Mă echipez temeinic și mă aștern drumului. Doar că, pînă pe la Făgăraș, am senzația că nu am mai condus niciodată motocicleta, că e destul de greu acest lucru, că te solicită, că te dor puțin încheieturile de la mîini și puțin spatele, că dai să…

Cu Bebiță, în tihnă, la resturant

Cu Bebiță la Fish for Life. Să ciugulim niște icre și să înfulecăm un crap la grătar. În tihnă. Ha! Haha! Asta a spus Bebiță drept replică la tihnă. Pentru că am intrat în restaurant și el nu a vrut. Ce anume nu a vrut? Nimic nu a vrut. Nu a vrut și pace. Nici…

Despre pedale, somn și filosofie masculină

Bebiță în scara blocului, în fund, jucîndu-se de vreo 10 minute cu pedala de la bicicleta vecinei de la 8. Eu cu tricicleta dumnealui, vorbind ca un papagal simpatic: Bebiță, acum plecăm la plimbare. Bebiță, acum plecăm la plimbare… După ce îi spun chestia asta de nenumărate ori, după ce mă conversez 5 minute cu…